Saturday, October 31, 2009

Top 5 Bon Jovi (1995 - 2007)


Ieri, 30 octombrie, a aparut oficial cel de-al unsprezecelea album de studio al trupei Bon Jovi, The Circle. Albumul a aparut pe internet de cateva zile si l-am ascultat in intregime de cel putin 21 (douazecisiunu) de ori in cateva zile. Pentru a avea o imagine de ansamblu, in paralel, am ascultat These Days, Crush, Bounce, Have A Nice Day si Lost Highway, adica ultimele cinci produse aparute inainte de The Circle. Necunoscatorii, ascultatorii ocazionali si cativa oameni care se declara mari fani Bon Jovi au raspandit ideea ca, de la Keep The Faith incoace, titanii rockului mondial nu prea mai fac muzica. Pentru a demonta aceasta afirmatie, am ales cate o piesa de pe fiecare din cele cinci albume mentionate. Problema la Bon Jovi e alta. Timpul a trecut, scena muzicala s-a schimbat, oamenii s-au maturizat, si-au largit orizonturile muzicale, au intrat in alte medii. Si-au schimbat frezele, hainele, s-au epilat pe piept si era normal sa aiba o alta viziune asupra muzicii. Chiar stateam si ma gandeam: nici eu nu mai am aceeasi freza ca acum 15 ani, nu mai port aceleasi haine, nu mai ascult aceeasi muzica. Tin minte ca anul trecut am incercat sa ascult cateva albume pe care le consideram senzationale acum 14 - 15 ani. Nu am rezistat sa ascult nici macar unul de la cap la coada. Desigur, sunt oameni care reusesc aceasta performanta, dupa cum sunt si oameni care vor ca Bon Jovi sa cante din nou ca pe Slippery When Wet sau New Jersey. As minti daca as spune ca eu nu am avut asemenea momente, dar am trecut foarte repede peste ele. Vreti sa stiti cum? Am scos din raftul cu CD-uri Slippery When Wet si New Jersey si le-am ascultat de cateva ori.

1. My Guitar Lies Bleeding In My Arms (These Days, 1995) Cea mai buna piesa Bon Jovi din toate timpurile.



2. Two Story Town (Crush, 2000) Cea mai buna piesa Bon Jovi din 2000 incoace.



3. (You Want To) Make A Memory - (Lost Highway, 2007) Cea mai buna piesa Bon Jovi de pe The Nashville Album



4. Who Says You Can't Go Home (Have A Nice Day, 2005) Cea mai buna piesa country de pe un album rock.



5. The Distance (Bounce, 2002) Cea mai buna piesa de pe cel mai slab album Bon Jovi.

Wednesday, October 28, 2009

Tim McGraw - If You're Reading This

Piesa If You're Reading This a fost compusa de Tim McGraw si The Warren Brothers si a fost cantata la Academy of Country Music 2007. Piesa a devenit foarte populara, Tim McGraw fiind nevoit sa remixeze versiunea live. If You're Reading This a fost difuzata pe radiouri si a ajuns pana pe locul 3 in U.S. Billboard Hot Country Songs. Ulterior a fost inclusa pe Greatest Hits 3. E hitul saptamanii pentru mine.

Them Crooked Vultures - New Fang (single)

Primul single de pe albumul de debut al supergrupului Them Crooked Vultures, compus din Josh Homme (Queens of the Stone Age, Kyuss, Eagles of Death Metal), John Paul Jones (Led Zeppelin) si Dave Grohl (Foo Fighters, Nirvana).

Thursday, October 22, 2009

Adam Lambert - Time For Miracles (video)


Adam Lambert este adevaratul castigator al concursului American Idol de anul acesta. Dar cum americanii nu au putut accepta ca un gay sa fie American Idol, premiul cel mare a mers in alta parte, la un baiat care probabil va ingrosa randurile fostilor castigatori care se uita cu invidie la Chris Daughtry. Pentru baiatul care a castigat anul acesta am un dispret profund, pentru ca, dupa ce s-a folosit de Keith Urban pentru a castiga concursul, a avut tupeul sa spuna ca nu ii place genul country. In fine. Luna viitoare, Adam Lambert isi va lansa primul album solo, For Your Entertainment, care se pare ca va fi destul de glam. In urma cu cateva zile a aparut videoclipul piesei Time For Miracles, care va figura pe coloana sonora a filmului 2012, dar care nu va aparea pe album. Piesa a fost compusa de Alain Johannes si de defuncta Natasha Shneider, ambii cunoscuti pentru colaborarile cu Queens Of The Stone Age. Eu zic ca ar trebui sa il urmariti cu atentie pe Adam Lambert. El e vocalistul pe care Brian May il dorea la Queen.


Adam Lambert | MySpace Video

Monday, October 19, 2009

Trooper - Vlad Tepes - Poemele Valahiei


"Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana." Dupa ce ani de zile au intins mana spre celebritate si nu s-au ales decat cu diminutive ca Irisut si Irisel, cei de la Trooper si-au dat seama ca au nevoie de o poveste. Opera rock Vlad Tepes - Poemele Valahiei e un nou scenariu pe care vor sa il puna in scena in goana lor dupa celebritate. Nu conteaza ce canta, conteaza ce spun despre ce canta. Si cand spun povestea mistificata a unui domnitor psihopat, perceput in mentalul colectiv ca salvator, sansele ca mana intinsa sa capteze atentia cresc considerabil, avand in vedere ca versurile care incheie Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu sunt la loc de cinste in gura tuturor frustratilor neamului romanesc. Din pacate, versurile operei rock compuse de Trooper sunt slabe si apartin lui Vasile Lupasc, un versificator care scrie in maniera lui Dimitrie Bolintineanu. De fapt, daca ar trai astazi, Dimitrie Bolintineanu s-ar simti pe langa acest versificator la fel ca Ghita Muresan la o plimbare prin centrul orasului. Din punct de vedere al compozitiei si al productiei, daca ar fi sa ne raportam la standardele anului 2009, albumul Vlad Tepes - Poemele Valahiei este inascultabil de la cap la coada. Pentru cei de la Trooper, opera rock mai inseamna clape, solouri de chitara, o combinatie de elemente din rockul universal, Iris, Cargo si folclorul romanesc si inevitabilul "o-o-o". Multe piese sunt de umplutura, nu au refren, nu au cursivitate si apar pe album doar pentru ca povestea trebuie sa aiba cursivitate. Vocea lui Coiot suna uneori bine, uneori slab si uneori sub orice critica. Cateodata reuseste aceasta tripla chiar pe aceeasi piesa, cum ar fi pe Ultima lupta, o dovada clara ca cei de la Trooper insista in a-l forta sa cante parti cu mult peste puterile lui. Poate instrumentalul ar merita o oarecare atentie, dar bruiajul constant la care este supus il face sa nu conteze prea mult. Doar povestea conteaza, restul sunt detalii nesemnificative. Vestea buna e ca Dimitrie Bolintineanu a scris si despre Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, cu care Vlad Tepes s-a luptat intr-o perioada pe care istoricii romani incearca sa o ascunda, si Mihai Viteazul, deci povestea poate continua. Sa vina TVR Culturalul, sa vina TVR 2, sa vina Pro TV-ul, sa vina Antena 1, sa vina OTV-ul, sa inceapa circul! Concluzia: o treaba buna, baieti! Cand o sa faceti muzica din nou, sa ma anuntati, pentru ca, pana atunci, clasicului "o-o-o" nu-i pot raspunde decat cu clasicul "o-o-oh no"!

Nota: 5,5/10.
De ascultat: In Valahia, Vlad Tepes, Kara Iflak.

P.S.: Pentru ca cei de la Trooper sustin ca spun adevarul despre Vlad Tepes, m-am gandit ca ar fi corect sa va aduc la cunostinta o varianta mai apropiata de adevarul istoric despre marile fapte de arme ale domnitorului roman. Noi nu ne-am luptat cu turcii. Noi am avut scurte perioade in care am refuzat sa platim tribut turcilor. Turcii nu ne-au cucerit nu pentru ca am fost noi tari pe pozitii, ci pentru simplul fapt ca plateam tribut si nu-i interesa acest lucru. Dupa un timp, Vlad Tepes a refuzat sa plateasca tribut. Mai mult, nu a aparat tara la Dunare, cum sustin Trooperii, ci a efectuat expeditii de jaf asupra cetatilor de la sud de Dunare, ocazie cu care a ucis soldati otomani, dar si populatia civila bulgara pe care a gasit-o pe acolo, adica barbati, femei, copii, batrani. Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, cu o armata destul de serioasa, a intrat in Tara Romaneasca. Vlad Tepes si-a dat seama ce prostie a facut si, neputand sa faca fata unei batalii directe, a aruncat cu pietre de pe unde a putut. Cea mai mare isprava a sa ramane atacul efectuat intr-o noapte asupra taberei otomane, insa, din pacate, nu a reusit sa gaseasca cortul sultanului. Mahomed al II-lea nu s-a speriat si nu a fugit ca apucatul spre Dunare, cum sustine Bolintineanu, ci si-a continuat drumul pana la Targoviste, ceea ce inseamna ca si-a atins scopul, l-a pus domnitor pe Radu cel Frumos si, plictisit sa il caute pe Vlad Tepes, care se ascundea pe unde putea, a plecat din Tara Romaneasca cu grosul armatei, avand probabil alte probleme mult mai importante de rezolvat. Cu efective mult diminuate, Radu cel Frumos l-a urmarit pe Vlad Tepes, care a fugit de a rupt pamantul pana in Ungaria si si-a salvat pielea. Aceasta este marea victorie a lui Vlad Tepes impotriva lui Mahomed al II-lea, de care vorbeste istoriografia romaneasca. Se mai spune ca Vlad Tepes i-ar fi scris o scrisoare lui Mahomed al II-lea in care ar fi recunoscut prostiile pe care le-a facut si si-ar fi cerut scuze, motiv pentru care Matia Corvin, regele Ungariei, catolic, de origine romana, dar care nu stia o boaba de limba romana, l-ar fi inchis la Visegrad. De asemenea, se mai spune ca Vlad Tepes s-ar fi casatorit cu o sora de-a regelui si ca cel care ne-a aparat de pagani ar fi trecut la catolicism, dar asta e deja o alta poveste.

Toby Keith - American Ride


Incredibil! Acesta a fost singurul cuvant pe care l-am putut rosti dupa ce am ascultat ultimul album al lui Toby Keith, American Ride. De ce incredibil? Pentru ca, an de an, Toby Keith reuseste sa scoata albume foarte bune. Daca ar actiona ca George Strait, Tim McGraw sau Kenny Chesney, care scot teancul de bani si se pun sa aleaga piese, cuvantul ar fi fost partial golit de semnificatie. Dar Toby Keith se incapataneaza sa-si compuna albumele, de obicei, impreuna cu un apropiat de-al sau, si aceasta schema se dovedeste norocoasa de fiecare data. Pe American Ride, superstarul american a facut echipa, pe sapte piese, cu Bobby Pinson, cu care a lucrat si pe That Don't Make Me A Bad Guy. Patru piese sunt compuse doar de Toby Keith, singura exceptie de pe album fiind superhitul American Ride, compus de Joe West si Dave Pahanish. Dupa ce am ascultat albumul m-am pus sa fac niste calcule, ca tot am intrat in ultimul trimestru al anului 2009. In urma unei analize serioase, am ajuns la concluzia ca, pana acum, American Ride e albumul country al anului. Practic, nu prea are concurenta, singurul care putea aspira la primul loc fiind Brad Paisley, dar American Saturday Night are cateva caderi inexplicabile spre final si pierde la capitolul omogenitate.

De ascultat: American Ride, If You're Tryin' You Ain't, You Can't Read My Mind.

Sunday, October 18, 2009

Trooper - Vlad Tepes - Poemele Valahiei


In curand!

Jack Ingram - Big Dreams & High Hopes


Pana acum cateva zile am trait cu impresia ca Jack Ingram e un baiat de treaba, care, in ultimul timp, are o freza mai interesanta decat Keith Urban. Tin minte ca l-am si votat pe blogul Got Country, la un sondaj care trata chiar aceasta problema. Imaginea pe care o aveam despre Jack Ingram avea legatura cu prejudecatile mele: nu am incredere in cantaretii de country fara palarie si in barbatii care isi lasa deschisi trei nasturi la camasa. Totul s-a schimbat cand am ascultat Big Dreams & High Hopes. Ma refer la piesa care da titlul albumului, nu neaparat la album in sine. O balada senzationala, construita pe vocea lui Ingram si acompaniata de chitara acustica. Trebuie sa recunosc, mi-au trebuit vreo zece ascultari sa-mi dau seama ca in piesa Big Dreams & High Hopes se aude si altceva in afara de vocea artistului, respectiv chitara acustica. Jack Ingram e si compozitor. Pe vremuri scria mai multe piese, dar acum, de cand joaca in prima liga, s-a supus regulilor existente. Cu toate acestea, numele lui apare langa sapte din cele unsprezece piese de pe Big Dreams & High Hopes, la una dintre ele fiind singurul compozitor. Din punct de vedere muzical, oscileaza intre classic rock saltaret, country contemporan si bubblegum pop a la Keith Urban. Patty Griffin pe Seeing Stars si Dierks Bentley, Randy Houser, Little Big Town, The Lost Trailers si James Otto, toti pe Barbie Doll, piesa compusa impreuna cu Todd Snider, completeaza lista oamenilor care au contribuit la reusita acestui album.

De ascultat: Barefoot and Crazy, Seeing Stars, Big Dreams & High Hopes.

Saturday, October 17, 2009

Oh my god


Garth Brooks, dumnezeul muzicii country contemporane, cel mai bine vandut artist american in S.U.A., in secolul trecut, capitol la care l-a intrecut si pe Elvis Presley, a pus capat perioadei de retragere de pe scena muzicala pe care si-a impus-o in 2000, pentru a se ocupa de cresterea copiilor. Pana acum, singurele lucruri sigure sunt concertele pe care le va sustine la Las Vegas, in lunile decembrie 2009, ianuarie si februarie 2010, insa toata lumea se astepata la un turneu sau, cel putin, la un nou album. O parte din conferinta de presa sustinuta de superstarul american la Grand Ole Opry din Nashville poate fi urmarita aici.

We're going to take the retirement roof off over our head, and I already feel taller.

What people are going to expect from us is 110 miles an hour tomorrow. And the truth is, if we ever do tour again, if we ever do make new music again, it’s still going to be another five years.

Living in Nashville, it took us six months to record an album. I can’t imagine what it would take not living here and coming back and forth. As far as a tour, you know me, man. If I can’t eat it, sleep it, breathe it, then it ain’t me. So I don’t see that happening.


Friday, October 16, 2009

Tim McGraw - Southern Voice


O voce inconfundabila a muzicii country americane, Tim McGraw, un producator de exceptie, Byron Gallimore, o sotie care activeaza de aceeasi parte a baricadei, Faith Hill, si o multime de piese compuse de oameni talentati, ca Brad Warren, Brett Warren, Josh Kear, Brett James sau Chad Kroeger de la Nickelback. Credeti ca exista vreo posibilitate ca aceasta echipa sa aleaga piese slabe? Va spun eu: nicio sansa. Intr-un interviu acordat revistei Billboard, Tim McGraw a spus ca, din cauza programului foarte incarcat, nu a compus nicio piesa pentru noul album, dar ca are cateva pe care le va folosi pentru viitorul album. Daca vreti sa stiti cate piese a compus Tim McGraw pana acum, va spun eu, din nou: doua piese, pe Let It Go, Train #10 si If You're Reading This, si nici acestea de unul singur. Desigur, sunt curios cum ar suna un album compus in intregime de Tim McGraw, dar, sincer sa fiu, in locul lui, nu mi-as asuma acest risc. Tim McGraw e solist vocal si lucrurile stau foarte bine din acest punct de vedere, dupa cum se poate auzi pe Southern Voice, iar capacitatea de selectie inca nu i-a fost afectata. Chiar daca nu se poate compara cu Live Like You Were Dying sau Set This Circus Down, albumul Southern Voice ocupa, fara probleme, un loc confortabil in discografia lui Tim McGraw, cam pe langa Not A Moment Too Soon si Let It Go.

De ascultat: Still, If I Died Today, I'm Only Jesus.

Wednesday, October 14, 2009

Metallica - Low Man's Lyric

Daca tot l-am prezentat pe James Hetfield in ipostaze mai putin metalice, m-am gandit ca ar fi frumos sa il prezint si in ipostaza sa preferata, adica in Metallica, cantand una dintre piesele mele preferate.

Tuesday, October 13, 2009

James Hetfield ...

... in toata splendoarea lui.

Monday, October 12, 2009

Run Devil Run - Dance All Night (video)

Run Devil Run, fostii Poets & Pornstars, au filmat un videoclip la piesa Dance All Night, de pe senzationalul EP 5 By 5, care poate fi ascultat integral pe MySpace.

Friday, October 9, 2009

James Hetfield - Don't You Think This Outlaw Bit's Done Got Out of Hand

O piesa a lui Waylon Jennings cantata de James Hetfield si o declaratie a lui James Hetfield despre Dave Mustaine si presupusa concediere a lui Lars Ulrich din 1986.

O afirmatie ridicola din partea lui Dave. E foarte ciudat, de fapt e foarte Dave. Sa va spun un lucru, el nu face parte din Metallica pentru un motiv anume, el este de fapt motiv. E super simplu. A fost in trupa pentru 11 luni si acum tot insista pe acest subiect.

Nu cunosc alta trupa pe planeta a carui membru a facut scandal datorita unei activitati atat de scurte. Cred ca e indragostit, alta explicatie nu gasesc. Si noi il iubim.

Dave nu a fost invitat la Rock And Roll Hall Of Fame pentru ca nu a inregistrat nimic cu Metallica. Foarte simplu.
(Metalhead)

Tuesday, October 6, 2009

The Ghost Of A Thousand - Knees, Toes, Teeth (Video)

Asa da! Simt nevoia sa ii aplaud, din nou, pe acesti artisti respectabili din Brighton, Marea Britanie. O noua demonstratie de pe ultimul lor album, intitulat, cum altfel, New Hopes, New Demonstrations.



Sunday, October 4, 2009

Recunosc (II)

... ca am ascultat piesa de mai jos de cel putin 45 de ori in cursul lunii septembrie. Vreau un diagnostic.

Friday, October 2, 2009

Richie Kotzen - 2009 - Peace Sign


1. My Messiah
2. Long Way From Home
3. Paying Dues
4. Peace Sign
5. Best Of Times
6. We're All Famous
7. You Got Me
8. Your Entertainer
9. Catch Up To Me
10. Lie To Me
11. Larger Than Life
12. Holding On
13. I Want You Back (cover The Jackson 5)

Sunt fan Richie Kotzen, asa ca nu incerc sa conving pe nimeni de nimic, dar trebuie sa va marturisesc ca Peace Sign are rock, are funk, are soul, are groove. Are un bass fantastic, are tobe mai bune ca de obicei, ambele facute de Richie Kotzen, si o voce inconfundabila, proprietatea aceluiasi Richie Kotzen. Si, mai presus de toate, chitara. Daca ar fi sa rezum totul in patru cuvinte, acestea ar fi Catch Up To Me.