Pana acum cateva zile am trait cu impresia ca Jack Ingram e un baiat de treaba, care, in ultimul timp, are o freza mai interesanta decat Keith Urban. Tin minte ca l-am si votat pe blogul Got Country, la un sondaj care trata chiar aceasta problema. Imaginea pe care o aveam despre Jack Ingram avea legatura cu prejudecatile mele: nu am incredere in cantaretii de country fara palarie si in barbatii care isi lasa deschisi trei nasturi la camasa. Totul s-a schimbat cand am ascultat Big Dreams & High Hopes. Ma refer la piesa care da titlul albumului, nu neaparat la album in sine. O balada senzationala, construita pe vocea lui Ingram si acompaniata de chitara acustica. Trebuie sa recunosc, mi-au trebuit vreo zece ascultari sa-mi dau seama ca in piesa Big Dreams & High Hopes se aude si altceva in afara de vocea artistului, respectiv chitara acustica. Jack Ingram e si compozitor. Pe vremuri scria mai multe piese, dar acum, de cand joaca in prima liga, s-a supus regulilor existente. Cu toate acestea, numele lui apare langa sapte din cele unsprezece piese de pe Big Dreams & High Hopes, la una dintre ele fiind singurul compozitor. Din punct de vedere muzical, oscileaza intre classic rock saltaret, country contemporan si bubblegum pop a la Keith Urban. Patty Griffin pe Seeing Stars si Dierks Bentley, Randy Houser, Little Big Town, The Lost Trailers si James Otto, toti pe Barbie Doll, piesa compusa impreuna cu Todd Snider, completeaza lista oamenilor care au contribuit la reusita acestui album.
De ascultat: Barefoot and Crazy, Seeing Stars, Big Dreams & High Hopes.
No comments:
Post a Comment