Pe Jennifer Nettles ar trebui sa o stiti din Who Says You Can't Go Home. In cazul in care introducerea nu va spune nimic, primul lucru cert e ca pentru astfel de momente exista butonul "close", ultimul din dreapta sus. Pe Kristian Bush nu prea aveti de unde sa-l stiti. Jennifer Nettles (voce) si Kristian Bush (chitara si voce) formeaza duoul country Sugarland. Al doilea lucru cert e ca cei doi artisti nu au fata de cantareti de Honky Tonk. Daca mai sus aduceam in discutie colaborarea cu Bon Jovi, daca mai utilizez, cu titlu de completare, si informatia ca primele doua albume, Twice The Speed Of Life (cand Sugarland era trio) si Enjoy The Ride, au primit cate doua discuri de platina fiecare, va dati seama ca vorbim de mainstream country. Daca e mainstream, avem al treilea lucru cert: e ceva necurat la mijloc. De la inaintasii nostri stim ca mainstream rock-ul nu e rock adevarat. Nici mainstream country-ul nu e country adevarat: contine pop, rock, folk, bluegrass, adica o gramada de chestii numai bune sa gadile placut urechea. Al treilea album Sugarland, Love On The Inside, ne confirma mai multe lucruri: Jennifer Nettles si Kristian Bush formeaza o echipa redutabila de compozitori, chiar daca mai sunt ajutati cateodata, pe ici, pe colo, in punctele neesentiale; Jennifer Nettles are o voce de exceptie; Kristian Bush isi face foarte bine treaba la instrumente si stie sa intervina cu vocea doar cand e neaparat nevoie de el, pentru a crea momente memorabile, cum se intampla pe finalul piesei Love. Nu stiu daca o sa va vina sa credeti, dar cele 313.734 de exemplare din Love On The Inside vandute in prima saptamana nu au fost suficiente pentru locul intai in Billboard. Cei de la Sugarland s-au impiedicat de o pustoaica numita Miley Cyrus. Si-au luat revansa in cea de-a doua saptamana si, astfel, Love On The Inside a devenit primul album Sugarland care a ajuns pe mult ravnitul loc intai in Billboard. O performanta pe care aceasta trupa o merita din plin.
No comments:
Post a Comment