Rock la Mures 2008 - Ziua 1, partea a 2-a

Ektomorf! Urmau cei de la Ektomorf, numiti peiorativ, in anumite cercuri, varianta maghiaro-tiganeasca a celor de la Sepultura, pe care i-am vazut tot la Rock la Mures, in 2006, cand doar The Exploited au avut un show mai reusit decat ei. Au inceput probele de sunet, dar, din pacate, a inceput si furtuna. Am fost anuntati ca se va lua o pauza pana vom trece peste acest eveniment neplacut. Cu urgia naturii nu poti sa te pui, domnule! Mai tineti minte, nu? S-a luat si curentul, asa ca am asteptat sa treaca furtuna sub o terasa cu doar doua frigidere. Ce nu ne-am dat seama noi era ca acea terasa era facuta pentru umbra, nu pentru ploaie. Cu toate acestea ne-a aparat cat de cat de apa, dar nu ne-a scapat de un cocalar oltean si prietenii lui. Cocalarul oltean, educat de Antena 3 si Parazitii, reprezenta elita grupului, daca ar fi sa facem o apreciere a monologului sau:
"Bai, l-ai vazut pe Patapievici aseara? Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman! Ba, stii ce a zis ala? Ca peste noi, romanii, s-au pisat toti de-a lungul istoriei. Da, s-au pisat toti, turcii, rusii si dracu' mai stie cine. Toti s-au pisat. Si ca suntem un popor pisat de toti si ca Patapievici se pisa pe noi, pe toti romanii. Iti dai seama, frate? Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman, numit de Basescu, sa se pise pe toti romanii! Cand a zis ca se pisa pe romani nu a pus o steluta, ca se pisa pe romani, in afara de Basescu. Iti dai seama, a zis ca se pisa si pe Basescu, pe cel care care l-a numit. [...]
Bai, frate, am venit aici pe ploaia asta. Mai bine stateam acolo sa o ard pe aia. Ba, daca vrei sa arzi ceva mergem la Madrid. Stiu io pe cineva acolo si putem sa ardem, frate. Numa' sa nu mergem la Barcelona, ca acolo e plin pe poponari si travestiti. Nu vezi o pizda in toata Barcelona. A zis Ombladon de la Parazitii ca a fost la Barcelona si nu a vazut nicio pizda, frate. Numa' poponari si travestiti. Cand ii vezi de la distanta zici ca e ceva, dar cand te apropii, dai de dracu'. Deci, fara Barcelona, frate. {Intre timp ii suna telefonul.)
Alo! Da! Suntem la Rock la Mures. Rock la Mures pe dracu', ca e mai mult Rock la Periam, frate, ca Muresul e departe, mai spre Arad. Aici ploua, frate. E plin de balti, abia mai mergi."
Sper ca nu a dat peste balta cea mare, numita Mures de localnici si harti, undeva la doua sute de metri de locul de desfasurare a festivalului. Cu asta ne-am petrecut noi timpul pana sa vina curentul si Ektomorf inapoi pe scena. Au inceput iar probele de sunet, asa ca ne-am permis sa ne retragem pentru a verifica valabilitatea textului din pagina 166 a Almanahului Catavencu Senzatii Tari, editia primavara - vara 2008. Cand am revenit, un puhoi de oameni iesiti din corturi se revarsa spre zona de acces, pazita de oamenii de la securitate. Nu am inteles mare lucru, dar am auzit un strigat "Outcaaast" venind dinspre scena. Am luat-o la fuga ignorand baltile si ne-am asezat frumos la rand pentru un nou control corporal.
Ektomorf! Capul de afis al serii si al festivalului pentru mine. Conditii grele de desfasurare a ostilitatilor, ma gandeam eu. Ploua marunt, gazonul era ud. Precis lumea se va uita la ei de sub umbrele. M-am inselat. In fata scenei erau vreo 500 de oameni care au inceput din nou luptele corp la corp. Efectivele fiind mult mai mari, impresia generala a fost covarsitoare. Cand Zoltán Farkas a strigat "Jump", cei prezenti in fata scenei s-au conformat in proportie de 100%, fara a tine cont de iarba uda, noroi, ploaie sau alte obstacole. S-au lasat purtati de ritmurile sacadate ale muzicii si de corpurile cu care interactionau la ordinele lui Zoltan, care, fara a fi un mare frontman, a avut publicul la degetul mic. Cei de la Ektomorf au stiut ce vor de la muzica lor, ce vor de la public, au avut o miscare scenica cum rar vedem la trupele romanesti care se ocupa cu rockul, incat cu greu ne-a venit sa credem ca vin doar de la cateva sute de km distanta sau ca o simpla granita poate trasa asemenea diferente. Si vorbim de Ektomorf, o trupa care e departe de prima divizie a metalului.
"Vezi, man, ce simplu e! ii spun eu lui Sitalce. Tot ce trebuia sa faca Mihnea era sa strige Jump!"
"Chiar, Mihnea! Pe unde o fi Mihnea?"
"Mihnea Blidariu, nici nu stii cat de mic incepi sa fii!"
Au cantat Outcast, au cantat We Rise, au mai cantat ceva, in timp ce ploaia a inceput sa devina tot mai enervanta. Ne-am adapostit sub aceeasi terasa, dar majoritatea a ramas pe baricade. Zoltan le multumea oamenilor, muzica venea spre noi cu aceeasi energie si nimic nu parea sa-i opreasca pe Ektomorf. Deodata s-a intunecat totul si tobele au ramas singurele surse de zgomot. O noua pana de curent. Dupa zece minute a revenit curentul, dar dinspre scena se faceau semne ca totul s-a terminat. Poate a fost vorba de o defectiune la instalatia de sunet, poate oamenii nu au vrut sa riste. Oricum, nu mai conta. 20 de minute de Ektomorf au fost suficiente sa ma faca sa nu regret ca am dat 45 de lei pe bilet. Anti-Flag? Ce nevoie aveam eu de Anti-Flag!
Ne-am indreptat spre masina, eu calcand hotarat pamantul cu slapi de vara, in timp ce Sitalce facea miscari unduite, specifice domnisoarelor pe tocuri, in incercarea de a-si proteja tenisii Lotto, fara prea mari rezultate. La prima chieie, masina a inceput sa horcaie scurt. La a doua cheie, horcaitul a fost si mai scurt. A treia cheie a adus linistea desavarsita.
"Socul!" strig eu.
"Ce soc, man, ca n-am asa ceva?"
"Atunci ai inecat-o, fraiere!"
"Nu cred ca am inecat-o. Am mai patit asa ceva cand am fost la Caransebes. Isi revine in cateva minute."
"Isi revine pe dracu'! Aici ramanem!" am spus eu, in timp ce imi faceam scenarii in cap. Pe cine sa sun la 12 noaptea si cum sa-i explic tot traseul pana la Periam Port?
Trebuie sa recunosc ca eu si Sitalce vorbeam despre inecatul masinii fara sa stim ce presupune aceasta defectiune sau daca si cum putea fi remediata. Sitalce a deschis de doua ori capota masinii, s-a uitat indelung la maruntaiele acesteia, desi era constient ca, in afara de o mangaiere tandra, nu dispunea de alte metode de resuscitare.
"Hai, Mariana, nu ma lasa tocmai acum!"
"Mariana? Cine e Mariana?"
"Mariana e numele masinii. Asa i-a spus primul proprietar."
"In lipsa de ce?"
Rugamintile lui Sitalce au fost ascultate. Mariana a pornit dupa cateva minute de parca nimic nu s-ar fi intamplat, la fel cum a pornit si Rock la Mures, dupa ce cerul s-a simtit jignit de prestatia trupei Luna Amara si ne-a trezit la realitate cu Ektomorf. Am plecat incet spre Timisoara si am lasat in spate festivalul Rock la Mures, cu sau fara Anti-Flag, cu sau fara B.U.G. Mafia, Iris si N.O.H.A.. Nici pana acum nu stiu daca Anti-Flag a cantat pana la urma sau daca s-a tinut a doua zi a festivalului. Nici nu ma intereseaza. Pentru mine, editia din 2008 a festivalului Rock la Mures va purta numele Mariana.

Sfarsit.