The Offspring - Rise and Fall, Rage and Grace

Rise and Fall, Rage and Grace. Suna cunoscut, nu? In genul Echoes, Silence, Patience & Grace al celor de la Foo Fighters, titlu cantat pe album, in piesa Home, ca Echoes and silence, patience and grace. Rise and Fall, Rage and Grace s-ar putea traduce ca Smash and Splinter, 5 Years and ... Rise and Fall, Rage and Grace. Sunt sigur ca acest album s-ar vrea si echivalentul unui American Idiot al celor de la Green Day, cel putin din punctul de vedere al vanzarilor, pentru ca altfel nici nu poate fi vorba. Smash si Dookie au aparut in 1994 si s-au bucurat cam de acelasi succes, adica intre 14 si 15 milioane de exemplare vandute. Green Day a reusit sa egaleze performanta cu American Idiot, in timp ce pentru The Offspring speranta a renascut partial odata cu Americana si al sau Pretty Fly (For A White Guy). In cazul acestui ultim produs The Offspring, sperantele unui succes de proportii se leaga nu de prezenta lui Bob Rock ca producator sau de alte considerente de ordin muzical (nu am sesizat diferente uriase ca in cazul ultimului Green Day), ci de MTV si receptarea unui hit la nivelul clasicului Self Esteem. Adica un Pretty Fly (For A White Guy) la puterea a doua. Pe Rise and Fall, Rage and Grace sunt cateva piese care au potential (Half-Truism, Trust In You, You're Gonna Go Far Kid sau Kristy, Are You Doing OK?) dar sunt slabe sanse sa indrepte trupa spre un numar format din opt cifre. Hammerhead in niciun caz nu poate indeplini aceasta sarcina.



P.S. Ca tot i-am pomenit pe Foo Fighters, sper ca v-ati bucurat ca trupa a avut doua concerte consecutive sold out pe Wembley, in 6 si 7 iunie.