Epitaf deviant

Probabil unii au aflat, probabil pe altii nu ii intereseaza deloc problema, ceea ce e totuna: Deviant s-a desfiintat. Nu cred ca gresesc daca spun ca Deviant a fost cea mai penibila aparitie de pe scena metal romaneasca, unde cativa diletanti se bat pentru 50 de lei de persoana. Trupa, nascuta moarta inca din prima zi, a beneficiat de mediatizare excesiva pe Metalfan, in baza unor relatii de prietenie, si a si castigat, pardon, i-a fost atribuit un premiu de catre John Black la concursul Metal Kombat, desi Deviant nu a impresionat decat printr-un material, Desintegration Show, care se auzea de parca era tras direct pe casetofon. Dupa modelul Axl Rose, in urma a sase luni de eforturi colective, baietii au reusit sa gaseasca un titlu pentru album, Dual Soul Dialogue, iar apoi s-au apucat sa faca o muzica pe care o schimbau dupa o saptamana, pentru ca, nu-i asa, lucrurile se schimba rapid, in functie de ce trupe trec prin playlist. Singurul lucru care ne va mai aminti de Deviant, dupa ce Fane si Tase se vor intoarce in anonimatul muzical pe care nu l-au parasit si nu il vor parasi niciodata, va fi expresia de o inestimabila valoare "ploua cu kkt", care sintetizeaza tot de a insemnat aceasta trupa pentru scena romaneasca. Intr-o tara in care Anca Turcasiu si-a intitulat primul album "Best Of", nu ar fi de mirare ca Fane si Tase sa anunte, dupa cateva luni sau un an, cu surle si trambite, dupa modelul Abigail sau Rising Shadow, reunirea unei trupe care nu a contat decat la momentele vesele de la MetalheadTV. O cariera inceputa sub semnul ridicolului nu se putea sfarsi decat la fel, printr-o stire cu valoare de epitaf:

...... Bateristul trupei Deviant, Tase, ne-a anuntat ca trupa Deviant deocamdata nu mai canta. Nu am inteles exact daca trupa s-a despartit sau daca doar iau o pauza. Speram sa fie ultima varianta, pentru ca bucurestenii promit multe. Cand vom afla mai multe, vom reveni.

Muzica si performanta

Sa mai zica cineva ca nu ma pricep la muzica pe care metalistii limitati, care se cred speciali, o numesc comerciala. Ultimul album Bon Jovi, Lost Highway, a intrat direct pe locul 1 in topul Billboard, performanta pe care trupa Bon Jovi nu a mai realizat-o din 1988, de la albumul New Jersey. Performanta este cu atat mai importanta daca ne gandim ca a mai avut albume de exceptie cum ar fi Keep The Faith sau These Days. Pana acum, Lost Highway s-a vandut in peste 1,5 milioane de exemplare. Daca vreti sa va cumparati albumul original, va recomand sa va feriti de editia de Romania, fara booklet, pe care am gasit-o la Diverta la pretul de 49,90 lei. In urma unui studiu aprofundat, am declarat albumul Lost Highway cel mai bun album pentru masina pe 2007, cu mult in fata altor concurenti ca Turbonegro cu Retox sau Jason Michael Carroll cu Waitin' In The Country. Cele mai bune piese: Whole Lot of Leavin si Any Other Day.

Radacini, identitate, libertate, ... plagiat!

Trupa de farisei Rising Shadow reuseste sa se mentina in centrul atentiei prin luarile de pozitie cel putin hazardate ale liderului sau, Paul Slayer Grigoriu, o oaie ratacita in cautarea carismei si un furnizor autorizat de raspunsuri-sablon la mana a doua. Adepta a genului "just metal, white metal", si inamica declarata a muzicii de divertisment, trupa Rising Shadow s-a remarcat pana acum mai putin prin muzica si mai mult prin prozelitism agresiv de tip sectar si vederile de dreapta, mult departate de centru, ale liderului sau. De altfel, Paul Slayer Grigoriu depune eforturi suplimentare pentru editarea unui fanzin de propaganda dupa modelul Turnul de Veghe. Ultima deraiere a avut loc in cadrul concertului Sepultura, cand Dl. Slayer a incitat oamenii care stateau la coada la bere impotriva nonvalorii promovate de pseudointelectuali gen Andrei Gheorghe, impotriva corectitudinii politice pe care ne-o baga pe gat Uniunea Europeana si a facut apel la redescoperirea identitatii printr-o piesa inspirata din Megadeth. Probabil ar fi urmat si niste recomandari pentru descoperirea unor adevarati intelectuali ca Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Radu Gyr. Cireasa de pe tort a reprezentat-o cugetarea de mare efect oferita pe forumul Metalfan de Paul Slayer Grigoriu la aluzia unui forumist ca piesa Rock seamana cu Sweating Bullets:

Are ceva de "Sweating Bullets", asta e primul lucru pe care l-am observat si noi dupa ce am compus-o.

Am ramas fara cuvinte. Radacini, identitate, libertate, ... plagiat!

Support Romanian Underground!

La primul cantat public al cocosului R, Paul Slayer, liderul incontestabil al trupei de farisei Rising Shadow, de comun acord cu talismanul Alberto Bolocan si cu aprobarea celorlalti componenti, de care nici nu prea era nevoie, s-a lepadat de doua ori de spamerul Catalin Scanteie, aici si aici:

COMUNICAT OFICIAL RISING SHADOW

Trupa Rising Shadow precizeaza ca punctele de vedere exprimate la acest topic si pe acest forum de Catalin Scanteie (Catalin S), reprezinta opiniile sale personale si nu pozitia oficiala a trupei. Am luat de comun acord decizia sa facem aceasta precizare, pentru a nu exista confuzii in ceea ce priveste mesajele transmise.

Vlad, Eugen, Catalin, Alberto, Paul

Daca Scanteie nu are capacitatea necesara de a exprima pozitiile oficiale ale drept -credincioasei trupe Rising Shadow si, dupa cum canta cocosul R, nici valoarea sa ca bassist nu l-ar face indispensabil, de ce s-a preferat doar aceasta forma de umilire publica prin desolidarizare? Oare raspunsul are legatura cu un comment tarziu, plasat de Catalin Scanteie intr-un post incins de pe blogul meu, pe care, la acel moment, am decis sa nu il public. Iata ce scria Catalin Scanteie la data de 11.06.2007:

Sunt curios de ce nu va dati numele cand faceti afirmatii si mai ales de ce nu va sustineti cu argumente solide aberatiile pe care le spuneti. Din cate stiu eu, Scanteie nu trage trupa in jos, ci din contra, se implica activ in promovare, negociind conditiile unor concerte (in utimile luni, vreo 6 cantari sunt gasite si aranjate de el iar asta se poate verifica), tiparind stickere, serigrafiind tricouri... Asa ca... argumente baieti, argumente, ca fara ele nu aratati decat ca sunteti niste frustrati cu "F" mare de la "F"ututi in cur (ooopppsss, acum trebuie sa am grija la fiecare umbra de la colt de strada).

Dave, tu mai scrie... ca mie imi convine... eventual ia-te si de Gombos... ala o sa mai scrie o carte, apare iar numele Scanteie... deci plm, baga mare. Multumesc. :D

The White Stripes - Icky Thump

Dupa ce a schimbat aerul din Detroit cu cel din Nashville, Jack White a considerat ca a venit timpul sa treaca si la un label major, Warner Bros, dupa modelul tuturor idolilor sai. Noul album, Icky Thump, plin de slang britanic, influente scotiene, asezate pe soundul anilor '70, este probabil cel mai bun album The White Stripes. Pe langa primul single Icky Thump, mai recomand piesele You Don't Know What Love Is (You Just Do as You're Told) si A Martyr for My Love for You, ca sa vedeti cum o trupa formata din doi oameni, Jack si Meg White, poate sa se exprime mai bine si mai consistent decat trupe cu o gramada de componenti inutili.

Semnal de alarma

Am avut dreptate cu ultimul album Velvet Revolver. Un anumit site de metale, foarte trv, care se pare ca inca mai e activ (nu dau nume si link pentru ca le dublez traficul), a inclus Libertad la Highlight, rubrica celui mai bun condei de acolo, rezervata in general numelor ciudate, cu rezonanta de PC Games. Asa ceva este inacceptabil. Trebuie luate masuri urgente, cea responsabila de acest act de sfidare a metalului facandu-se vinovata de deviationism de mainstream. Asa se strica metalul si metalistul, domnule!

Smashing Pumpkins - Zeitgeist

Domnule, mare album!
Desi multa lume a privit cu neincredere aceasta reformare pe jumatate a trupei Smashing Pumpkins, Billy Corgan, elementul esential din orice formula posibila, a dat lovitura. Daca aveti ochelari de cal, puteti privi Zeitgeist ca pe un album solo Billy Corgan, daca nu, il puteti privi ca un album Smashing Pumpkins in concordanta cu titlul. Daca sunteti metalisti convinsi, ramaneti la ultimele Megadeth si King Diamond. Eu ma bucur ca a aparut acest album pentru ca singura amintire pe 2007, legata de Smashing Pumpkins, era costatarea marelui artist al Scolii Vedetelor Adrian Despot, facuta in cadrul emisiunii Megastar, cum ca Billy Corgan este un afon care reuseste, totusi, sa transmita ceva. Atunci cum se face ca un mare muzician ca Despot, ajutat de alti mari muzicieni, nu reuseste sa transmita mai nimic?