Monday, December 24, 2018

Top 2018



2018 e al treisprezecelea an de topuri pe acest blog. M-am uitat putin inapoi si multe din albumele de prin topurile anterioare nu imi mai spun nimic. Pe unele cred ca nu le-am mai ascultat niciodata din anul in care le-am pus. Am gasit posturi despre trupe de care nu mai stiam ca au existat vreodata si ca au trecut prin playerul meu. Ce sens are sa mai pun un nou top? Pentru mine, ca istoric, e interesant sa vad ce perspectiva aveam intr-un anumit moment.
2018 e anul in care am intrat in randul lumii civilizate si mi-am facut abonament la un serviciu de streaming muzical. Am downloadat foarte putina muzica, dar mi-a fost mai greu sa tin o evidenta a albumelor ascultate, pentru ca am ascultat mai multa muzica noua decat anul trecut. A fost un an al revenirilor, al trupelor din tineretea mea, care au scos albume exceptionale raportate la istoria lor si contextul actual (mai putin Smashing Pumpkins, dar acolo e alta treaba). Am incercat sa ma desprind de site-urile care dau directia chiar si in metal, dar nu am reusit decat partial. Ma mai ajuta Bandcamp-ul, dar timpul meu fiind limitat, nu apuc sa aprofundez tot ce gasesc pe acolo, ultimul album Deceased fiind cel mai bun exemplu.
Din topul 2018 am doar doua albume in format fizic (motivele le-am explicat in alte posturi), Judas Priest si Suede, pe care le-am ascultat cel mai mult. Horrendous au scos un album foarte bun, un progressive death metal foarte reusit mai ales pe partea vocala. Fucked Up is continua drumul deschis cu albumele anterioare, mi-as fi dorit mai putine piese, dar per total sunt multumit. Surprizele anului ar fi Rivers Of Nihil si Slugdge.

Top 2018

1. Judas Priest - Firepower
2. Suede - The Blue Hour
3. Horrendous - Idol
4. YOB - Our Raw Heart
5. Alice In Chains - Rainier Fog
6. Fucked Up - Dose Your Dreams
7. Ghost - Prequelle
8. Therapy? - Cleave
9. Sleep - The Sciences
10. Khemmis - Desolation
11. At The Gates - To Drink From The Night Itself
12. Rivers Of Nihil - Where Owls Know My Name
13. Slugdge - Esoteric Malacology
14. Gozu - Equilibrum
15. Tropical Fuck Storm - A Laughing Death in Meatspace
16. Smashing Pumpkins - Shiny and Oh So Bright Vol. 1 / LP: No Past. No Future. No Sun.
17. Orange Goblin - The Wolf Bites Back
18. Immortal - Northern Chaos Gods
19. Marduk - Viktoria
20. High On Fire - Electric Messiah

Top Country & Americana

1. Austin Lucas - Immortal Americans
2. Those Poor Bastards - Inhuman Nature
3. Parker Millsap - Other Arrangements
4. Whitey Morgan And The 78's - Hard Times and White Lines
5. Cody Jinks - Lifers

Top concerte in Timisoara (iulie - decembrie)

1. Batushka @ Capcana. Pentru cine stie trupa, nu ar fi prea multe de spus. Un concert obligatoriu pentru orice metalist. Au fost in jur de 150 de oameni, aproape sold out.
2. Crippled Black Phoenix @ Capcana. O trupa destul de cunoscuta, pe care, din pacate, nu am ascultat-o foarte mult. A sunat exceptional live si la 40 de lei (sau cat o fi fost biletul) ar fi fost de neratat. Timisorenii nu au fost de acord si am numarat mai mult de 50 de persoane doar daca as fi inclus si membrii trupei.
3. Yawning Man @ Reflektor. O trupa legendara, un concert Haywire Booking. Aceleasi figuri ca la toate concertele Haywire Booking, maxim 100 de oameni.
4. Toby Driver @ Manufactura. Manufactura e un bar in care se canta. Daca vrei sa vezi concertul, trebuie sa stai fie la masa, fie intre mese. A fost la concurenta cu trupa de turbo folk - metal (un fel de manele rock) Pero Defformero din Serbia, care au cantat in Capcana, si cred ca o trupa romaneasca gen Robin & The Backstabbers (daca nu or fi fost chiar ei), in alta parte. Maxim 40 de oameni, din care vreo 15 erau clientii birtului si au stat in partea in care nu se vedea scena. Inca vreo 30 de oameni asteptau afara terminarea concertului pentru a sarbatori aniversarea birtului si a primi o bere gratis, cum anuntasera patronii. Va dati seama ca oamenii astia nu ar fi dat 15 lei, cat a fost anuntat biletul, si au stat la -2 grade afara. Pana la urma, nu a mai fost bilet de intrare, asa ca am cumparat albumul Madonnawhore la 60 de lei pentru a sustine artistul. Spre surprinderea mea, s-a cumparat destul de mult merchandise, desi preturile au fost destul de mari, echivalentul in euro al pretului cu care se vand si pe internet.
5. Dirge @ Capcana. De trupa asta am tot auzit de-a lungul anilor, dar cred ca niciodata nu am ascultat-o. Am dat initial particip, dupa un timp nu prea am mai avut chef de concert, dar cand am vazut ca numai 20 de oameni si-au anuntat participarea, m-am hotarat sa merg. Au avut o trupa interesanta in deschidere, Hegemone din Polonia, o combinatie de post metal si black metal, de la aceeasi casa de discuri cu Dirge. Dirge au cantat industrial metal pe la inceput, apoi au fost influentati de Neurosis. Au scos un album nou in decembrie, destul de interesant.

Concluzia, aceeasi: nu ai cu cine. Oamenii nu au cultura muzicala. Se tin tot mai multe festivaluri de jazz la care se inghesuie oameni care nu au auzit de Miles Davis sau John Coltrane, dar care evalueaza artistii avand ca unic criteriu de apreciere lounge jazz-ul pe care il asculta prin baruri. E amuzant, dar e si trist, in acelasi timp, cand mergi la trupe straine cunoscute in afara tarii, iar poporul face sold out o trupa romaneasca. Incultura muzicala la nivel de "artist" s-a vazut cel mai bine cu ocazia concertului Nick Cave in Romania, cand un site i-a intrebat pe acesti oameni ce a insemnat Nick Cave pentru ei. Toti au vorbit de Nick Cave de dupa Murder Ballads, punctul maxim fiind The Boatman's Call. Exact cum ai spune ca Metallica pentru tine inseamna The Black Album, punctul maxim fiind Death Magnetic, sa inteleaga si prietenii mei metalisti.


5 comments:

Andrei Vajna II said...

Interesant ca a fost același organizator și la Toby Driver si la Dero Performero ăia.

Pentru mine Metallica înseamnă black album. Punctul maxim nu știu, dar tot pe acolo.

Unknown said...

Da, a fost același organizator. Probabil a crezut ca vor veni mai multi oameni la trupa sârbească.

Metallica ar fi Master of Puppets, Ride the Lightning, Kill'em All, ... And Justice for All și apoi The Black Album. Cel puțin pentru cei mai bătrâni. The Black Album are câteva piese bune, dar aproape jumatate de album e de umplutura: piesele 3, 6, 7, 10, 11, 12, chiar și 8. Nu mă dau în vânt nici dupa 2, 4 și 9.

Andrei Vajna II said...

Ca album, cel mai mult imi place black-ul. Dar asa, pentru mine Metallica înseamnă un best of ce mi l-a dat varu-miu într-a opta când i-am spus că îmi place genul. Printre altele conținea Seek and Destroy, The four horsemen, Master of Puppets, Harvester of Sorrow, Creeping Death, One, For whom the bell tolls.

Aron Biro said...

Cam scurt topu country

Dave said...

Nu mai urmaresc atent genul. Cred ca albumele astea mi-au aparut pe Facebook. Am mai ascultat cateva, maxim 10, dar nu integral.