Frank Turner - Love Ire & Song

But if you're all about the destination, then take a fucking flight.
We're going nowhere slowly, but we're seeing all the sights
And we're definitely going to hell,
But we'll have all the best stories to tell.
(Frank Turner - The Ballad Of Me And My Friends)

Frank Turner, fostul lider al trupei de punk rock Million Dead, nu putea sa-si desavarseasca visul recent de a deveni folk hero fara a avea the best stories to tell. Mesaj avea din plin si cand canta in Million Dead, insa ii lipsea chitara acustica. Pe primul album, Sleep Is For The Week, chitara acustica este omniprezenta, insa exclusivitatea ei ar fi limitat posibilitatile viitoare de exprimare muzicala ale artistului. Frank Turner vroia sa scape si de efectele etichetei de trupa politica pe care a avut-o Million Dead, insa extirparea componentei social - politice din discursul sau ar fi golit de sens noua eticheta de folk hero. Intr-o lume in care sunt o gramada de lucruri care merg rau si il supara permanent, oare ce subiect ar fi putut sa-l deturneze pe Frank Turner de la obligatia unui artist folk de a fi un fin observator al realitatii? Iubirea? Exista acel "love" in titlul Love Ire & Song, si daca acest titlu a inlocuit varianta Things That Have Been Annoying Me Recently, anuntata inca din vara anului trecut, inseamna ca trebuie sa fie cateva cantece despre iubire pe acest album. Pentru Frank Turner, treaba cu iubirea statea cam asa: But honey I was lonely on the road, I was all on my own / Hanging outside at the back of a death metal show / I saw you standing there with your hair down low / A kink in your step that made me want to know / If you would like to take me home. Dupa ce a avut peste 400 de concerte in ultimii doi ani, lucrurile s-au schimbat putin: So honey when you're lonely on the road, you're all on your own / Hanging outside at the back of the country show / Picture me there with hat down low / A smile upon my face to let you know / That I would like to take you home. Nici nu ne mai miram ca, dupa o numaratoare simpla, ajunge la concluzia Well I've had many different girls inside my bed / But only one or two inside my head. Exprimarea "one or two" este cam dubioasa, asa ca Frank simte nevoia sa isi expuna putin si latura romantica: But there must be a better half, somewhere out there / I know what she looks like, her face and skin, her smell and the rest / I know the feel of her soul, but God help me I just cannot find her address. Frumos, foarte frumos, dar parca simteam nevoia si de asa ceva: She's not as pretty as she thinks she is / Just picture her after she's had kids / I bet she sits at home and listens to The Smiths / Deep down she's just like everybody else.

Pe langa iubire, Frank ne mai canta si despre moartea unui prieten (Long Live The Queen), conflictul dintre generatii (Well it was bad enough the feeling, and the first time it hit / When you realised your parents had let the world all go to shit), resemnare (Well a teacher of mine once told me / That life was just a list of disappoints and defeats / And you could only do your best, / And I said "That's a fucking cop-out, you're just washed up and your tired, and when I get to your age I won't be such a coward") si nonconformism (All your friends and peers and family solomnly tell you you will / Have to grow up be an adult yeah be bored and unfulfilled / Oh when no ones yet explained to me exactly what's so great / About slaving 50 years away on something that you hate)

Din punct de vedere muzical, lucrurile s-au cam schimbat de la primul album, Sleep Is For The Week. Chitara acustica este sustinuta de o gramada de instrumente, de la chitara electrica, bass si tobe, pana la pian, vioara, balalaica, mandolina sau banjo. In aceste conditii, muzica merge de la un folk simplu spre folk-rock (Imperfect Tense), chiar si spre country cateodata (Photosynthesis), desi acum vreo doi ani ne spunea I was raised in middle England, and not in Nashville Tennessee. Cateva influente orientale (Love Worth Keeping) ne amintesc ca artistul s-a nascut in Bahrain. Insa tot acest fond muzical concentrat nu ar valora mai nimic fara vocea lui Frank Turner, putin atipica pentru folk, care salveaza prin bridgeuri inspirate momentele de monotonie din cateva piese.

Diferentele destul de mari dintre Sleep Is For The Week si Love Ire & Song pot fi puse pe seama maturizarii muzicale a lui Frank Turner, dar si pe firea sa nestatornica. Cand a fost copil s-a lasat de harpa dupa ce a ascultat albumul Killers al trupei Iron Maiden, pentru ca la tinerete sa abandoneze scena punk-rock dupa ce a ascultat seria American Recordings a lui Johnny Cash. Nu putem sa-i reprosam prea multe lui Frank Turner, albumele din seria American Recordings ne-au schimbat pe toti.

John 5 - Requiem

John 5, fost membru Marilyn Manson, David Lee Roth, Two (proiectul industrial al lui Rob Halford), actualmente in trupa lui Rob Zombie, ne pregateste pentru vara acestui an cel de-al patrulea album solo, Requiem, la un an de la aparitia capodoperei The Devil Knows My Name. Daca albumul precedent ne-a incantat cu adevarate imnuri inchinate criminalilor in serie, Requiem reproduce muzica pe care John 5 o aude cand se gandeste la instrumente si modalitati de tortura.

I find the macabre fascinating, it's all over history. In researching the torture devices I heard music to describe each one.

Sounds of Impalement, prima melodie oferita publicului de pe albumul care va aparea pe 3 iunie, se poate descarca de pe site-ul oficial al artistului sau asculta pe pagina sa de MySpace.

Bret Michaels - Rock My World

Bret Michaels este primul artist care a sesizat cel mai bine ce-si doresc cumparatorii de muzica in anul 2008. Sa luam exemplul meu: imi cumpar CD-ul original, il ascult de cateva ori la CD player ca sa nu traiesc cu impresia ca l-am cumparat degeaba, imi fac mp3-uri la 320 kbps, in cazul in care nu am descarcat o astfel de varianta de pe internet, ascult in continuare albumul la computer si ma bucur ca voi fi considerat, in statisticile caselor de discuri, cumparator al albumului. Cu ce ma aleg in urma unei investitii de 10 - 15 euro? Cu booklet-ul, pentru ca muzica o aveam deja. Bret Michaels vine in intampinarea cumparatorilor de booklet-uri cu Rock My World, titlu care va contine un booklet si trei bonus track-uri. Sa ne uitam cu atentie pe lista pieselor care vor figura pe Rock My World:

Go That Far (bonus track, o gasim pe Guitar Hero III Soundtrack)
Driven (o gasim pe Freedom Of Sound din 2005)
Fallen (bonus track)
Raine (o gasim pe Songs Of Life din 2003 si pe Freedom Of Sound din 2005)
Bittersweet (o gasim pe Songs Of Life din 2003 si pe Freedom Of Sound din 2005)
Start Again (bonus track)
Songs Of Life (evident pe Songs Of Life din 2003)
Strange Sensation (tot pe Songs Of Life din 2003)
All I Ever Needed (o gasim pe Freedom Of Sound din 2005)
Menace To Society (o gasim pe Songs Of Life din 2003 si pe Freedom Of Sound din 2005)
Right Now, Right Here (o gasim pe Freedom Of Sound din 2005)
It's My Party (o gasim pe Songs Of Life din 2003)

Sunt convins ca pe Rock My World vor fi aceleasi piese de pe ultimele doua albume, pentru ca, in ultimii doi ani, Bret Michaels a fost prea ocupat cu Poison si Rock Of Love ca sa mai compuna alte piese noi in afara celor trei mentionate mai sus sau sa inregistreze noi variante ale pieselor mai vechi si s-a mai folosit de aceasta metoda atunci cand a considerat ca albumul Freedom Of Sound era cam scurt cu noua piese si l-a completat cu bucati de pe Songs Of Life si A Letter From Death Row. De asemenea, sunt convins ca fanii lui Bret Michaels vor doar un booklet de la el, pentru ca nu sunt atat de fraieri sa dea bani pe piesele pe care le-au mai cumparat o data sau chiar de doua ori. Bret Michaels, iti multumim ca existi si abia asteptam sa cumparam albumul Rock My World!

Motley Crue - The Saints Of Los Angeles (Video)

A aparut videoclipul piesei The Saints Of Los Angeles. Spre finalul clipului ii puteti vedea pe Josh Todd (Buckcherry), Jacoby Shaddix (Papa Roach), James Michael (SIXX: A.M.) si Chris Brown (Trapt), adica reprezentantii trupelor care vor participa la Crue Fest 2008, marele anunt al celor de la Motley Crue pentru acest an.

The Black Crowes - Warpaint

The Black Crowes inseamna Chris Robinson si Rich Robinson, cei doi frati care in afara de muzica nu prea au ce sa isi spuna unul altuia. Oamenii care au cantat, canta sau vor canta cu fratii Robinson nu pot avea un rol mai mare decat are, de exemplu, Hugh McDonald la Bon Jovi. Cu toate acestea, fratii Robinson dau dovada de mai mult bun simt si respect fata de colegii lor, pe care ii lasa sa apara in poze alaturi de ei si ii considera membri cu drepturi depline in The Black Crowes. Desi colaborarea pe plan muzical mergea foarte bine intre Chris si Rich, in relatiile personale lipsa acuta de comunicare era intrerupta de lovituri sub centura, astfel ca, in 2002, cei doi si-au strans mana, au tras The Black Crowes pe dreapta, intr-un hiatus nedeterminat, si au luat-o pe drumuri separate, fara sa isi mai adreseze vreo vorba pana in 2004. In tot acest timp, Chris Robinson a scos doua albume, New Earth Mud si This Magnificent Distance, impreuna cu o trupa care se prezenta sub numele Chris Robinson & New Earth Mud. Rich Robinson a scos un singur album solo, Paper. Eforturile individuale ale fratilor Robinson s-au remarcat, dupa cum spunea si prestigioasa revista Rolling Stone, prin ceea ce le lipsea: celalalt frate. The Black Crowes s-a reunit in 2005 pentru concerte si pentru albumul care face obiectul acestui articol de blog, Warpaint.

The Black Crowes a fost tot timpul o trupa care nu prea a avut treaba cu timpul in care si-a desfasurat activitatea si a ignorat cu buna stiinta curentele muzicale la moda. Dupa cum era de asteptat, exista o categorie de oameni care a ignorat, cu buna stiinta, si ignora in continuare, din acest motiv, muzica The Black Crowes, fara a avea nicio scuza sau vreo circumstanta atenuanta pentru aceasta atitudine care sfideaza arta. Mai exista o categorie de oameni care asculta The Black Crowes cu gandul la treburile cotidiene, la spiritul vremii si la zgomotul de pe asfalt si emite judecati de valoare cu competenta atoatestiutorului pasager din dreapta care nu poseda permis de conducere. In aceasta categorie intra redactorii revistei americane Maxim, care au avut ideea, deloc originala, se mai practica si pe la noi, de a desfiinta Warpaint fara a-l asculta integral, doar din prisma unui sample al piesei Goodbye Daughters Of The Revolution. Prinsi in flagrant, bravii redactori si-au recunoscut vina, au retras recenzia (dupa cum se practica si la noi), si-au cerut scuze trupei The Black Crowes si fanilor (asta nu se practica la noi), sperand ca asa vor scapa usor. Scuzele nu au fost acceptate nici de fani si nici de Chris Robinson, care a avut tot dreptul sa le bata obrazul si sa le zica:

This shit is fraud. These guys are worse than Jayson Blair and Milli Vanilli combined, dude. They're fakes. If they had bothered to listen to the fucking record, they would have realized that this is our masterpiece, our "Oops, I Did It Again" crossed with the raw emotion and sexual energy of Lindsay Lohan's A Little More Personal. It's like Strawberry Alarm Clock and Nietzsche's Thus Spake Zarathustra packed into a monster chalice of sticky, heady geniusosity.


Exista si o parte frumoasa a lucrurilor, adica oameni realisti, ca mine si ca Tom, care au ascultat Warpaint si au fost nevoiti sa recunoasca adevarul vorbelor de mai sus ale lui Chris Robinson si sa admita ca albumul este o capodopera. Toate evaluarile sub Shake Your Money Maker au mai mult treaba cu discurile de platina decat cu muzica, pentru ca doar un best of al primelor sase albume The Black Crowes ar putea egala Warpaint. As fi vrut sa vorbesc si de blues rock-ul care domina si acest album ca sa pot folosi termenul "insertie", foarte la moda printre cronicarii muzicali, care l-au preluat unul de la altul, asemeni comentatorilor sportivi, dar cred ca e mai bine sa inchei cu cateva declaratii politice ale lui Chris Robinson, ca tot e an electoral:

Our personal liberties, our personal freedoms are under attack all the time. In a weird sense, part of staying positive and part of being in a place and a catalyst for change is to just do it in your own consciousness. I don't think it's about being apathetic, but I also think it's about being realistic to your belief system. And my belief system would dictate that you can't count on [politicians] for anything except the rich will get richer, the divide will get wider, and the poor will stay poor. And until those things start to transcend into something else, you've got to take care of yourself. Again, you want to be able to make the right decisions. For me, personally, people think it's really silly and naive, but I would vote Green Party because they're not telling anyone they can or cannot have an abortion and they realize this planet is sick. It's one thing to hate your neighbor for having a cigarette, but it's time to hate corporations for poisoning things. People are always going to take care of themselves and their people, so when are you ever gonna feel that government is something other than just this out-of -control bureaucracy?

Glenn Hughes - Love Communion

Videoclipul piesei Love Communion, de pe viitorul album al lui Glenn Hughes, First Underground Nuclear Kitchen.

Motley Crue - The Saints Of Los Angeles (Full version)

Varianta integrala a primului single de pe The Dirt, The Saints Of Los Angeles.

Motley Press Conference Banner - Rockvine

First rock star in the club

Viata muzicala a lui Chris Cornell se apropie de sfarsit. Dupa excelentul album solo Euphoria Morning, Chris Cornell a fost tinut in viata, in ultimii ani, de fostii componenti Rage Against The Machine, Tom Morello, Tim Commerford and Brad Wilk. Conform declaratiilor lui Tom Morello, ultimul Audioslave, Revelations, a fost primul album realizat de Chris Cornell fara aportul vechilor sai prieteni, tutunul, alcoolul si drogurile. Simtindu-se reabilitat din acest punct de vedere, anul trecut, artistul a considerat ca a sosit momentul sa dea o forma concreta unor idei muzicale care i-au fost inabusite cat a cantat in Audioslave, chiar cu propria declaratie ca nu este capabil sa compuna cand nu are mintea limpede. Rezultatul s-a numit Carry On si va ramane in memoria fanilor prin piesa lui Michael Jackson, Billie Jean. Pentru a depasi acest impas muzical, Chris Cornell l-a ales ca producator pentru cel de-al treilea album solo pe marele Timbaland, care a lucrat, printre altii, cu Justin Timberlake, Missy Elliott, Pussycat Dolls sau Snoop Dogg. Timbaland s-a declarat foarte multumit de colaborarea cu Cornell si spune ca viitorul album solo al acestuia este cea mai buna treaba pe care a facut-o in intreaga sa cariera de producator. Formalitatile de completare a certificatului de deces muzical al artistului Chris Cornell sunt aproape finalizate. Singura necunoscuta ramane, deocamdata, fatidica data a aparitiei albumului, care va fi inscrisa pe certificat. Sa ne amintim de vremurile lui bune:

Top Sleaze Rock - locul 1

Dirty Penny - Scream & Shout (Take It Sleezy, 2007)

Arata ca Motley Crue in anii '80. La inceput cantau piese Poison. Seamana cu trupele din valul sleaze/glam din Suedia, dar sunt din S.U.A.. Seamana si cu Crashdiet, trupa de pe locul 2, dar nu au decat legaturi muzcale cu suedezii. Scream & Shout e locul 1 in topul meu. Aveti tot dreptul sa ma contraziceti, dar nu aveti argumente.

Motley Crue - The Saints Of Los Angeles

Un sample de 28 de secunde al piesei The Saints Of Los Angeles imi intareste convingerea ca viitorul album al celebrei trupe Motley Crue, The Dirt, va matura totul in calea sa anul acesta. Sper ca prin acest sample Paul Slayer Grigoriu va uita de bataile de cap pe care i le provoaca messengerul in ultimele zile.

Top Sleaze Rock - locul 2

Crashdiet - In The Raw (The Unattractive Revolution, 2007)

In 13.12.2007, cand am scris despre Crashdiet, spuneam ca nu vad o alta trupa capabila sa realizeze o capodopera ca The Unattractive Revolution. Tot ce am spus atunci ramane valabil.

Top Sleaze Rock - locul 3

Crazy Lixx - Want It (Loud Minority, 2007)



...and patience had really run out at the end of 2002 when founders Dirtchild Danny and Vic Zino decided that the hardrocking community needed a band of the old school, the kind of rock music that dominated the hardrock scene in the late 80s and early 90s. Joey Cirera filled the drummer spot and the core of Crazy Lixx was formed.



Feeling we had missed out on a lot of the action of that time ourselves (being in our early teens at best when the grunge wave hit the world), we wanted to bring back the sound, the feeling, the look of what is for us the best period of hard rock. Not only for our sake, but for everybody else of "the wasted generation", those in our age and younger that had to grow up with poor excuses for hard rock like grunge and neo-metal not to mention the r&b, rap and other crap music that has dominated the popular music scene during the last decade.



Since 2002, members have come and gone and with the latest addition, basist Luke Rivano, the band seems to have a complete constallation ready to rock the crowd like in the good old days. For us, it's not a question of proving a revival of our favorite music is possible, it's simply the only thing we can imagine doing, it's either...

I'm not always RIGHT, but I'm never WRONG!

Intrerup Topul Sleaze Rock pentru a va recomanda sa dati click pe urmatorul link: cronica ultimului album In Flames, A Sense Of Purpose, scrisa, dupa cum era de asteptat, de John Black, omul cu nota 10. De data aceasta nu am nimic de obiectat. Daca eram Kid Rock, imi scoteam palaria in fata acestei cronici. Daca mai baga si faza cu "titanii metalului de tip Gothenburg", ii ziceam Sir John Black.

Top Sleaze Rock - locul 4

Hardcore Superstar - Medicate Me (Dreamin' In A Casket, 2007)

Despre Dreamin' In A Casket am vorbit aici. Nici la a doua incercare nu au ales piesa buna pentru videoclip. Doar locul 4.

Top Sleaze Rock - locul 5

Vains Of Jenna - Enemy In Me

Topul Sleaze Rock aduna cele mai bune piese de gen pe care le-am ascultat in ultimul an. Vains Of Jenna e o trupa suedeza de care se ocupa celebrul Stevie Rachelle, "the singer from Tuff not Pretty Boy Floyd". Stevie Rachelle, omul cu Metal Sludge, este cunoscut pentru transformarea piesei lui Kid Rock, American Bad Ass, in American Hair Band si pentru versuri de mare profunzime, cum ar fi: Kurt Cobain is gone but I'm back, [...] Yeah, I saw your grunge band, staring at your shoes on stage, wearing that dirty flannel shirt, when you gonna learn dirtball, you just can't fuck with Twisted Sister, [...] I won't waste my breath, but here's a clue / Give Pearl Jam & Eddie a big fuck you [...] Prin albumul Lit Up/Let Down, aparut in 2006, Vains Of Jenna si-a confirmat statutul de tanara speranta a scenei sleaze rock. Piesa Enemy In Me a fost inregistrata pentru compilatia Viva la Bands, Volume 2.